08-02-2000

Draga Mihai

Am gasit in presa romana acest articol. Care este parerea ta despre acest subiect? Citeste parerea mea de la sfirsit.

UN "DASCAL PROFETIC SI APOSTOLIC"

Duminica, 30 iulie, Biserica noastra praznuieste pe Sf. Apostol Silvan, patronul spiritual al lui Semion Ivanovici Antonov – CUVIOSUL SILUAN ATHONITUL. 46 de ani de nestiuta viata monahala la Sfantul Munte sfarsesc prin a face dintr-un simplu taran rus poate cea mai remarcabila figura a spiritualitatii ortodoxe a secolului nostru. In 1988, Biserica Ortodoxa recunoaste In Cuviosul Siluan Athonitul un adevarat "dascal profetic si apostolic"… Faima postuma mondiala de care se bucura viata duhovniceasca cu adevarat extraordinara a fericitului Siluan Athonitul, ca si Insemnarile sale, pe drept cuvant remarcabile In simplitatea, profunzimea si incandescenta experientei spirituale pe care o atesta, se datoreaza In principal vrednicului ucenic si fiu duhovnicesc al Cuviosului din ultimii sai ani de viata pamanteasca si neobosit propagator al duhului si Invataturii sale In Occident: Parintele Arhimandrit Sofronie Saharov. Parintele Sofronie s-a nascut la 22 septembrie 1896 la Moscova… In 1925 pleaca la Athos, intrand ca monah In Manastirea Sf. Panteleimon. In 1930 este hirotonit diacon de Episcopul sarb Nicolai Velimirovici si intra Intr-un strans contact duhovnicesc cu "staret-ul" Siluan, al carui ucenic fidel ramane pana la moartea acestuia, survenita In septembrie 1938… Imbolnavindu-se grav, soseste In 1947 In Franta, unde este operat… Refuzandu-i-se viza de Intoarcere la Athos de catre oficialitatile grecesti, obtuz ostile strainilor la Sfantul Munte, se stabileste In Anglia unde, In 1959, Intemeiaza la Maldon/Essex, prima comunitate monahala ortodoxa britanica, Manastirea Sf. Ioan Botezatorul, al carei staret a fost pana la moarte si unde, In 1988, a fost sfintita prima biserica Inchinata Cuviosului Siluan… Aici a vietuit ca ucenic al Parintelui Sofronie si un monah roman: ieromonahul Rafail Noica, fiul cunoscutului filosof de la Paltinis. (dupa studiul introductiv semnat de diac. Ioan I. Ica jr., la volumul "Intre Iadul Deznadejdii si Iadul Smereniei", de Cuviosul Siluan Athonitul/Ed. Deisis/Sibiu/1996)

In arhivele Sfintei Manastiri Panteleimon, zisa Russikon, de la Sfantul Munte Athos, exista urmatoarea Insemnare:

"Parintele Siluan, schimonah. Numele civil: Semion Ivanovici Antonov, taran din gubernia Tambov, districtul Lebedinsk, satul Sovsk. Nascut In 1866. Sosit la Sfantul Munte In 1892. A Indeplinit urmatoarele ascultari: la moara, la Kalamareia, la vechiul Russikon si la economat. Decedat la 11/24 septembrie 1938."

Aceste cateva randuri acopera viata unuia dintre cei mai mari Induhovniciti ai Bisericii Ortodoxe; un crestin Intr-atat de smerit si de Inaintat, Incat nici calugarii care au trait 46 de ani langa dansul n-au banuit ca ar fi sfant.

H H H

Semion avea patru frati si doua surori si provenea dintr-o familie de tarani rusi deosebit de evlaviosi. Tatal sau ajunsese la o Inalta masura a iubirii fata de Dumnezeu si de semeni, atat de Inalta Incat fiul l-a pastrat tot timpul drept model, marturisind la un moment dat: "N-am ajuns la masura tatalui meu".

Totusi, la varsta de 19 ani, cand Semion simte prima chemare monahala, tocmai acest tata se opune, obligandu-l sa-si execute servciul militar. A fost o interdictie cu talc. Semion intra In viata lumeasca a satului rus: bea votca din belsug, mananca pantagruelic, traieste In concubinaj, se bate la betie si este cat pe-aci sa omoare un om.

Apoi, Intr-o noapte, are un vis: i se pare ca un sarpe Ii intra In gura. Senzatia este de scarba violenta si se scoala din somn. Atunci aude (clar) un glas. Acel glas feminin, pe care el l-a atribuit totdeauna Maicii Domnului, i-a spus: "Ai Inghitit un sarpe In somn si ti-e scarba. Tot asa, nu este frumos pentru mine sa ma uit la tine si sa vad ce faci".

Vorbele acestea l-au transfigurat pe tanarul rus. Peste 40 de ani, el Inca Isi mai amintea de ele, numindu-le: "cuvinte placute, linistite si blande", "cuvinte dulci". Semion Incepe cu bucurie procesul despartirii de lume. Isi alege deja un loc de retragere: Sf. Manastire Panteleimon din Sfantul Munte Athos. Acolo va trimite cu regularitate o parte din solda pe toata durata serviciului militar. Se apropie de figurile emblematice ale Bisericii Ruse; a avut ocazia sa-l cunoasca si sa-l aprecieze pe Ioan din Kronstadt, sanctificat recent, In anul 1990. (Este interesanta iconomia divina: Ioan a fost un sfant ramas In lume, deci Hristos i-a oferit lui Semion si acest model, al ramanerii In lume; el l-a apreciat viu, dar nu l-a urmat, alegand monahismul.)

H H H

In anul 1892, Semion Ivanovici Antonov se Imbarca la Odessa pe un vapor catre Grecia, si, toamna, ajunge la Sfantul Munte Athos. Datorita daniilor din solda, avea deja un nume In Sfanta Manastire Panteleimon. Aceea, Russikon, era pe atunci o uriasa chinovie, cu 2000 de vietuitori, cu sute de pelerini si muncitori sezonieri. Era o citadela aproape de sine statatoare.

H H H

In Russikon, Semion va deveni Siluan. "TOT RAZBOIUL SE DUCE PENTRU SMERENIE", zice una dintre Insemnarile sale (majusculele Ii apartin). Poate ca In cazul lui Semion/Siluan, acest razboi fu totul. Daruit de timpuriu cu experienta Harului si capatand dupa doar trei saptamini de practica rugaciunea neIntrerupta (cea care se rosteste de la sine si care uneste mintea cu inima), acest rob al lui Hristos va experimenta si adancurile disperarii.

H H H

Deodata, Harul Il paraseste, iar demonii Il covarsesc. Diavolii Ii intra In trup (Dumnezeu sa ne fereasca!), si graiau Intre ei la vremea rugaciunii. Dar pentru ca Siluan staruia sa se roage, ei l-au Inconjurat de-a binelea.

"Si, iata - zic Insemnarile Sfantului - ca Intr-o noapte sedeam In chilie si demonii au venit la mine; si s-a umplut chilia de ei. M-am rugat din inima, si Domnul i-a alungat, dar ei au venit din nou. Atunci m-am sculat ca sa ma Inchin la icoane, dar demonii erau jur-Imprejurul meu, iar unul dintre ei statea astfel, ca nu ma puteam Inchina la icoane fara sa ma Inchin Inaintea lui. Atunci m-am asezat si am zis:

- Doamne, Tu vezi ca vreau sa ma rog Tie cu mintea curata, dar demonii nu ma lasa. Spune-mi ce trebuie sa fac ca sa-i Indepartez de la mine.

Si atunci am primit In sufletul meu acest raspuns de la Domnul:

- Cei mandri sunt mereu chinuiti asa de demoni.

Iar eu am zis:

- Doamne, milostiv esti, sufletul meu Te cunoaste; spune-mi ce trebuie sa fac pentru ca sa se smereasca sufletul meu?

Si Domnul mi-a raspuns In suflet:

- Tine mintea ta in iad si nu deznadajdui!".

Sfatul pe care Hristos i l-a dat lui Siluan a devenit apoftegma suprema a crestinismului contemporan. In Occident s-au redactat deja tratate despre aceasta sintagma; ea ramane, pe cat de simpla si radicala, pe atat de tainica si tulburatoare. Iata conditia mantuirii acum si aici.

Radu Comanescu

Draga Mihai

Iti scriu cu dificultate, din cauza unei alte eruptii hemoragice din ochiul sting. O fac cu credinta ca, desi nu vad bine, inteleg ceva mai bine cu mintea si intuiesc si mai bine cu inima..

Incet, incet, mi se confirma intuitia ca filonul "spiritualist" din ortodoxie este grefat pe spiritualitatea filosofiei grecesti. (Sper sa nu mi se reaminteasca , "de catre unii prieteni", fascinatia mea cu filosofia si inclinatia de a o vedea manifestata in mai toate domeniile).

1. Ca unul care i-am studiat pe marii maestrii ai gindirii antice, trebuie sa-ti spun ca remarc din ce in ce mai mult asemenarile de concept si manifestare intre "trairile irineice" si implinirile "gnosticilor" timpurii. Nu am nici timpul si nici dorinta sa o fac, dar cineva ar trebui sa "sape" pe filonul acesta si sa incerce sa scoata la lumina o explicatie a acestor asemanari.

Cinicul imi va atrage ironic atentia asupra titulaturii de "biserica greco-ortodoxa". dindu-mi de inteles ca pentru ramura rasariteana a bisericii crestine, adevarul a fost "altoit" pe trunchiul gindirii grecesti, asa ca n-ar mai trebui sa ne miram atit de mult ca unele fructe au culoarea si aroma "radacinii."

Eu vreau insa mai mult decit resemnarea cinicului; vreau dezbracarea crestinismului de tot ceea ce este "nebiblic" (nimeni sa nu va fure cu filosofia, ... etc").

2. M-a speriat una din remarcile din articol: "Daruit de timpuriu cu experienta Harului". Ea trimite direct la "treapta de iluminare gnostica" si presupune existenta "celor iluminati" in planul majoritatii "nestiutoare" si "necunoscatoare." Nu s-ar putea oare ca fascinatia cu "sfinti" excentrici si rupti de lumea cotidiana sa fie tocmai o astfel de "reciclare" a ideii de "unicat" iluminat, imposibil de judecat de experienta majoritatii si calificat prin chiar "excentricitatile lui" la pontificatul apostolic sau profetic" amintit in articol? (vezi p.s. de la sfirsit)

3. M-am speriat si mai tare fascinatia "crestinismului contemporan" cu fraze de tipul: "Tine mintea ta in iad si nu deznadajdui!". O astfel de exprimare este tipica pentru "gnostici", pentru stoici, pentru filosofia greaca a secolelor precestine. Cit de departe este ea de indemnul lui Pavel: "Si sa va prefaceti prin innoirea mintii voastre, ... etc."  "Si orice gind il facem rob ascultarii de Christos" ?

4. Da-mi voie sa-ti reamintesc faptul ca filosofia gnostica greaca a fost o cale "alternativa" combatuta vehement de Ioan in epistolele sale si condamnata ca eretica.

5. Da-mi voie sa-ti reamintesc, ceea ce nu ma indoiesc ca stii din studiul istoriei, ca dupa asa numitul "ev mediu" sau "intunecat" al gindirii religioase, interpretarea evolutiva a istoriei a proclamat drept "Renastere" tocmai o astfel de revenire la idealurile filosofiei grecesti. Astazi traim o alunecare totala a "culturii" pe panta acestei filosofii a "spiritualitatii alternative" fara nastere din nou si fara arbitrajul Bibliei.

Imi dau seama ca nu sunt tocmai calificat sa abordez un subiect de asemenea magnitudine. Mi-ar trebui ajutorul lui Marius Cruceru, prietenul meu de la Oradea. Imi dai voie sa-i trimit si lui o copie a acestui mesaj?

Cu dragoste

Daniel Branzai

P.S. Iata un extras din "Biblia cu explicatii" - Introducere la epistolele lui Ioan)

< "Gnosticismul" este un termen generic care cuprinde de fapt mai multe sisteme dogmatice pagane, dar si evreiesti sau chiar pseudo-crestine: un fel de sincretism filozofico-religios prin care se creeau bazele unui sistem universal valabil, accesibil tuturor oamenilor, indiferent de climatul spiritual in care s-au nascut.

La origine, gnosticismul a fost o invatatura pagana care a reusit sa combine in sine elemente ale intelectualismului occidental cu fondul mistic propriu orientului. Plummer rezuma acest sistem la doua coordonate fundamentale: "impuritatea materiei" si "suprematia constiintei". Intr-adevar preocuparea de baza a acestor "gnostici" era tocmai eliberarea spiritului de trup, pe care-l priveau numai ca pe o "inchisoare materiala a spiritului".

Conceptul de "materie corupta si pacatoasa in structura" a fost comun ambelor sisteme de religie, occidental si oriental. Parerea aceasta a dat nastere unei teorii despre existenta unei succesiuni valorice de "eoni" sau emanatii din Fiinta Suprema. Aceste sfere concentrice succesive de "eoni" se aflau la distante din ce in ce mai mari de "pleroma" sau mediul existentei de Sine a Fiintei Supreme, valoarea lor divina scazand direct proportional cu indepartarea de sursa de sfintenie. La periferia tuturor, ultima din ierarhia valorica a fiintarii, s-ar fi aflat lumea materiala.

Gnosticii erau adeptii unei mantuiri prin "iluminarea spiritului". Aceasta "iluminare" se putea produce printr-o cunoastere "esoterica" insusita in cadrul unor ceremonii speciale. Initiatii deveneau "psuchikoi", oameni care si-au trezit puterile latente ale sufletului, ridicandu-se deasupra muritorilor de rand.>

La cele scrise mai sus, da-mi voie sa mai adaug o contributie a lui Paul Dan, un apologet evanghelic care misioneaza acum in Romania:

<"In ce priveste pe Semion Ivanovici Antonov putem spune din cele relatate in expunerea comemorativa ca a fost un zelos practicant al Isihasmului. Pentru cei care nu sunt la curent, Isihasmul vine de la cuvintul grecesc "hesycast" care inseamna linistit. Curentul Isihast a fost amplificat si finalizat in ortodoxie de Grigore Palamas care a trait intre1296-1359. Palamas a fost si el calugar la muntele Atos si mai tirziu arhiepiscop de Tesalonic.
 
In practica Isihasta ortodocsii care sunt adepti al acestui curent stau cu privirea fixa in pieptul lor spre inima, au un anumit tip de respiratie si zic ca si o mantra de sute sau mii de ori o rugaciunea care suna cam asa " Isuse ai mila de mine pacatosul". Nu este nimic rau in rugaciune dar repetarea irationala atit de mult zilnic duce la stari de transa printre parcticanti. In transa ei vad o lumina puternica si spun ca este "lumina de pe muntele schimbarii la fatza". Aceasta metoda este aproape identica cu ceea ce fac yoghinii, cu diferenta ca au alta mantra si isi fixeaza privirea in virful nasului. Si yoghinii folosesc tehnici de respiratie si au vad lumina puternica in transa.
 
Palamas a fost acela care a dat o lovitura teribila ortodoxiei impingind-o si mai mult in misticismul pagin.  Lui Palamas i s-a opus un alt calugar pe nume Barlaam ( nu  Balaam) fost romano-catolic. Totusi sinoadele care s-au facut in urma acestei controverse au dat cistig de cauza lui Palamas, probabil si din teama ca un fost romano- catolic sa nu aiba dreptate. Cele mai serioase probleme ale ortodoxiei trebuie vazute si in influenta lui Palamas. De atunci influenta lui a ramas la fel de mare si astazi. Calugarii si preotii practcanti ai Isihasmului sunt cotati ca cei mai spirituali in ortodoxie. Cu siguranta ca elementele gnostice sunt prezente deasemeni si in ce se spune despre Semion Ivanovici Antonov. (Datele pe care vi le-am prezentat sunt din " Evangelical Dictionary of
Theology"  al editurii "Baker Book House"- anul 1985. Daca vreti, verificati
ceea ce v-am spus citind ceea ce scrie in Dictionar la "Gregory Palamas" si
"Hesychasm".)>

In dragoste

Daniel Branzai