10 Iunie 2000

Iubite frate Ianos Marian

Ma bucur ca mi-ai scris iarasi si ca ai inceput scrisoarea matale cu "iubite fr. Daniel". Dincolo de acest inceput de iubire, constat ca nu te da dragostea afara din casa cind te apuci sa-mi scri despre "probleme". Trebuie sa-ti spun ca esti putintel cam "raut(tz)". Numele acesta mi-a fost foarte drag cind il purta un frate scump dintr-una din marile biserici pentecostale din Moldova (Vicov, daca nu ma insel). Dinsul a vorbit de mai multe ori aici la noi in biserica si ne-a alinat mult cu darul pe care-l avea, mai ales in talmacirea profetiilor.

Trecind deci peste atitudinea dumneatale, putin cam ofensiva si obraznica, de parca am face un meci de box, nu o discutie frateasca, am sa incers sa continui acest dialog pe care, asa cum sti, multi ochi il citesc si multe minti si inimi il judeca.

Ma tot intrebi: "Ce zici frate Daniel?" Iaca, incep prin a spune ca-mi pui cam prea multe intrebari pentru a-ti putea raspunde intr-o singura scrisoare.

Cred ca le voi lua in aceasta ordine:

1. Vorbirea in limbi
2. Succesiunea de evenimente cu vorbire in limbi din Faptele Apostolilor.
3. Vorbirea in limbi de la Corint.

1. Despre vorbirea in limbi.
Cind vorbim despre "vorbirea in limbi" trebuie sa facem distinctie intre cea de la Rusalii (repetata in mod exceptional de citeva ori in timpul Faptelor Apostolilor si nemaintilnita dupa aceea)  si cea din Corint (practicata in bisericile pentecostale).

Vorbirea in limbi de la Rusalii a produs o comunicare in limbi cunoscute si folosite pe alte meleaguri ("straine"  sau heterai - in limba greaca). Erau acolo "parti, elamiti, etc." care au exclamat "Cum ii auzim vorbind fiecaruia din noi in limba noastra, in care ne-am nascut?" (Fapte 2:8).

Vorbirea practicata la Corint (si in bisericile pentecostale) este intr-o limba necunoscuta oamenilor ("limba necunoscuta" sau glosa in greaca, de unde si numirea de "glosolalie").

Pentru a respecta adevarului Scripturii, bisericile asa zise "pentecostale" ar trebui sa accepte numirea de "corintiene", caci ele practica vorbirea in limbi de la Corint, nu cea de la Rusalii. 

Toate ramurile bisericii crestine, catolica, ortodoxa, crestini dupa evanghelie, baptisti, lutherani, etc sunt "pentecostale", in sensul ca s-au nascut in ziua de "pentecostos" ("cincizeci" in limba greaca) sau cum scrie in Biblia noastra "in ziua de cinzecime" (Iarasi o traducere nefericita, ca si "sfinta treime". "Zecime" inseamna a zecea parte, nu cea de a zecea zi, deci "cincizecime" inseamna si ea cea de a cincizecea parte, iar "treime" inseamna cea de a treia parte. Mult mai corect mi se pare ca sunt cei care au schimbat textul in "sfinta trinitate" sau chiar "triunitate". Asta este insa o alta discutie!).

2. Vorbirea in limbi de la Rusalii.
Ca semnificatie, fenomenul a fost "inversul" turnului Babel, unificarea ascultatorilor in limba "lucrurlor minunate ale lui Dumnezeu!" (Fapte 2:11). A fost o avanpremiere a "adunarii tuturor oamenilor in Imparatia viitoare", un debut al Evanghelizarii "pina la marginile pamintului", La "orice faptura", "din orice neam si din orice semintie".

Repetarea fenomenului vorbirii in limbi de la Rusalii nu este chiar asa generala cum se crede in unele cercuri. Cartea Faptele Apostolilor ne prezinta doar  trei astfel de ocazii (Fapte 2: 4,6,8; 10:46 si 19:6).

A. Am aratat deja ca la Rusalii, apostolii au vorbit in limbile altor popoare, fara traducator si fara sa invete aceste limbi in prealabil.

B. In Fapte 10:46 asistam la primirea celor "netaiati" imprejur in Biserica. Casa lui Corneliu ii reprezinta pe cei din perimetrul influentei iudaice, pe "convertitii de la poarta", "corciturile" religioase din acea vreme. Este vrednic de remarcat faptul ca atunci cind este tras la raspundere de "iudeii pur singe"  de la Ierusalim, apostolul Petru foloseste o expresie care trebuie sa ne dea mult de gindit: "Si cind am inceput sa vorbesc, Duhul Sfint S-a pogorit peste ei CA SI PESTE NOI LA INCEPUT" (Fapte 11:15). Apostolul Petru nu spune "ca mereu peste noi" sau "ca peste toti cei ce au crezut de la Rusalii si pina acum." El spune "ca atunci"  ... punctul de referinta este unic. Trecusera intre timp citiva ani de la Rusalii (aproximativ cincisprezece ani), dar apostolul Petru nu gaseste nimerit sa-si spirjineasca argumentatia pe "o practica obisnuita si frecventa", ci pe un eveniment unic si nerepetat intre timp: "ca si peste noi la inceput".

C. Cel de al treilea eveniment din Fapte in care intilnim "vorbirea in limbi" se gaseste in cap. 19:6 si marcheaza intrarea "ucenicilor lui Ioan" in Biserica. Acesti oameni nu erau "baptisti" fara Duhul sfint, cum spui matale, ci ucenici ai lui Ioan Botezatorul, care primisera botezul pocaintei, dar nu primisera botezul credintei in lucrarea si jertfa lui Isus. Faptul ca ei erau "incompleti" se vede din "repetarea botezului." Daca ar fi sa vorbesc ca matale, as spune ca ei au devenit "baptisti" cind au fost "botezati in numele Domnului Isus" (Fapte 19:5).

Te-ai gindit vreodata ca ne jucam "de-a numele", ori de cite ori ne ascundem in dosul unor firme, ca in dosul unor ziduri de cetate dupa care aruncam cu noroi si sageti in ceilalti "din afara"!

Daca pentecostalii se boteaza, inseamna ca sunt baptisti! Daca baptistii descind din ce s-a intimplat la Rusalii sunt Pentecostali! Si unii si altii ar trebui sa se straduiasca sa fie "crestini dupa Evanghelie" asteptind "revenirea Domnului Isus" in Biserica "adventista" ("asteptatoare")!

Ca sa nu mai zic ca fiecare ne pretindem "ortodox" (adept al singurei credinte adevarate) pe care ne straduim s-a ducem pina la marginile lumii ("catolici" deci) !

Ma tem ca atunci cind ne vom infatisa inaintea lui Dumnezeu, Domnul Isus ne va lua la o parte si ne va spune: M-ati cam lasat singur sa-Mi zidesc Biserica Mea, in timp ce voi era prea ocupati zidindu-va "bisericile voastre" ...

De ce-ar trece un baptist la pentecostali sau invers? N-ar fi mai bine sa treaca dintr-o data la Domnul Isus?

3. Vorbirea in limbi de la Corint.
Trebuie sa observam ca apostolul Pavel vorbeste in 1 Corinteni 14 de doua feluri de vorbire:
- vorbirea in limbi (glosai)
- vorbirea in alta limba (glosa)

Pe cea dintii o practica si el: "Multumesc lui Dumnezeu ca eu vorbesc in limbi mai mult decit voi toti" (1 Cor. 14:18).
Pe cea de a doua nu o recomanda pentru inchinarea in Biserica: "Dar in Biserica voiesc mai bine sa spun cinci cuvinte intelese, ca sa invat si pe altii, decit sa spun zece mii de cuvinte in alta limba (glosa)."

Vorbirea in alta limba de la Corint nu este vorbirea in alte limbi de la Rusalii. Fenomenul de la Corint a produs o traire a inchinarii duse pina la extaz. Vorbirea in "alta limba" de la Corint poate si trebuie sa fie numita "vorbire extatica", in care omul spune cu Duhul "taine" si-i vorbeste "lui Dumnezeu" (1 Cor. 14:2). Bineinteles ca tainele despre care vorbeste Pavel nu sunt "taine" pentru Dumnezeu, care le stie pe toate, ci ramin "taine" pentru ceilalti, care le asculta fara sa le inteleaga (14:9-11; 16-17).

Este "extazul religios" ceva rau?
Raspunsul lui Pavel este clar: Vorbirea extatica nu este ceva rau, dar poate fi ceva pericolos. De aceea, in primul rind, ea nu trebuie practicata in adunare decit in situatia in care Dumnezeu da unui alt frate darul de a o interpreta. In al doilea rind, si ea, ca si proorocia, trebuie supusa examinarii si judecarii altor frati din adunare (1 Cor. 14:27-33).

Eu spun impreuna cu Pavel: daca alti oameni se extaziaza pentru alte fleacuri trecatoare, este oare rau ca unii frati se extaziaza de lucrurile lui Dumnezeu? Cred ca voi gasi ingaduinta la fratii mei baptisti si vom spune impreuna: Nu-i rau! sau cum zice textul lui Pavel: "Astfel, fratilor, rivniti dupa proorocire, fara sa impiedicati vorbirea in alte limbi. Dar toate lucrurile sa se faca in chip cuvincios si cu rinduiala" (1 Cor. 14:39-40)

Da-mi voie sa-ti spun ceva personal: multi ani am cautat sa aflu de la prietenii mei pentecostali ce este aceasta "vorbire in alta limba". Iat ce mi-au spus unii dintre ei:

A. Vorbirea in alta limba este "revenirea la limba dinaintea Babelului"
B. Vorbirea in alta limba este experimentarea in avanpremiera a limbii care se va vorbi in Imparatia de o mie de ani.
C. Vorbirea in alta limba este harul de a conversa in limba ingerilor si a celorlalte fapturi ceresti.

Lipsa unei convingeri unice in bisericile pentecostale dovedeste o data mai mult ca cel ce practica vorbirea in alta limba "scoate sunete neintelese" (1 Cor. 14:10) imposibil de prelucrat mental: "Fiindca, daca ma rog in alta limba, duhul meu se roaga, dar mintea mea este fara rod" (1 Cor. 14:14).

Din cauza ca extazul nu este un atribut exclusiv trairii religioase crestine, "vorbirea in alta limba" se intilneste la mai toate popoarele religioase. De la oracolul din Delhi si pina la triburile africane, majoritatea "preotilor pagini" sau a "vracilor si vrajitorilor" consumatori de substante halucinogene "vorbesc in alta limba, rostind "bolboroseli tainice".

Descalifica aceasta "extazul religios crestin"? Iarasi raspund impreuna cu Pavel: "Nu."

Pentru ca vad ca ma cam intind, iti propun un lucru. Din dorinta de a renunta la "specialisti", am sa-ti trimit intr-o scrisoare care sa insoteasca acest mesaj si un studiu pe care l-am facut acum 6 ani despre 1 Corinteni 14.

Ca intotdeauna, astept cu nerabdare reactiile matale.

Cu pretuire de frate in credinta

Daniel Branzai

P.S. M-a rugat un alt frate sa te sfatuiesc sa nu mai prescurtezi numele Domnului. Iti trimit cererea lui: renunta la D-lui Isus si la D-zeu si ia-ti timp si spatiu sa scri cum cere respectul pentru Dumnezeul nostru.