11 Iunie 2000

Iubite frate Ianos Marian

Este Duminica seara, ca sa nu scriu Duminica noaptea. Vin dupa doua glorioase servicii divine din ziua de Rusalii, ziua de nastere a Bisericii. Ti-am citit mesajul si ma grabesc sa-ti satisfac curiozitatea binevoitoare. Iata ca iti scriu deja cel de al patrulea mesaj. Asta se cheama deja o corespondenta respectabila. Te asigur ca toate scrisorile mele sunt "ale mele" nu ale unor "colaboratori". Cind ti-am scris ca si alti ochi vad ce scrii, m-a referit la faptul ca eu public pe Internet acest dialog si acolo il citesc multi frati de-ai nostri.

Ma bucur sa stiu ca vorbesc cu un bun frate crestin. Stirile pe care le primesc despre dumneatale de la cei ce te cunosc te arata drept un credincios binecuvintat si spiritual si material, care nu a uitat nici de grija de orfani si vaduve. Dumnezeu sa te rasplateasca pe masura darniciei dumneatale!

Am aflat chiar si ca esti colaborator de lucrare cu unul din cei mai buni pastori evanghelisti din Romania, Viorel Candreanu, pe care-l sustii in cheltuielile turneelor lui misonare. "Cine da unui prooroc, va primi rasplata unui prooroc"!

Nu stiu insa ce se intimpla cu dialogul nostru. Daca si Biblia o citesti si o intelegi cum vad ca intelegi scrisorile mele, am incurcat-o amindoi ...

1. <Sunt convins caci in adincul inimii dumneavoastra sunteti ferm convins caci si astazi exista
vorbire in alte limbi ca la rusalii>

De unde ai scos fratele meu ca eu cred ca astazi se repeta Rusaliile si ca aproape am ajuns sa fiu convins ...

Eu ti-am schis clar contrariul: vorbirea de la Rusalii nu este tot una cu vorbirea de la Corint si din bisericile pentecostale. Prima a fost atunci si n-am mai intilnit-o nicaieri astazi, a doua este total extatica si nu neaparat o experienta pozitiva si recomandabila tuturor crestinilor: "Oare toti vorbesc in limbi?"

2. Un alt lucru pe care vreau sa-l lamurim intre noi. Ma intrebi pentru a doua oara ce cred despre intimplarea cu Apolo, pe care Aquila si Priscila l-au luat acasa si i-au aratat cu deamaruntul calea Domnului. Banuiesc iarasi ca in spatele acestei intrebari se ascunde convingerea ca ce nu scrie Biblia este tocmai ce ti-ar place matale si anume ca Apolo ar fi fost adus la invatatura despre botezul cu Duhul Sfint si ca ar fi primit vorbirea in limbi. Iata raspunsul meu:

1. Cazul cu Apolo face parte din categoria "spatiilor albe" din Biblie. Tot asa cum un tablou este alcatuit din lumini si umbre, si tot asa cum muzica are o alternanta de sunete si taceri, Biblia are si ea litere si spatii albe. Literele formeaza cuvintele mesajului comunicat, spatiile goale contin adevaruri pe care Duhul Sfint s-a hotarit sa nu ni le spuna.

Alte doua exemple de "spatii albe" sunt in 2 Timotei 4:14 si Iuda 3.

In 2 Timotei 4:14 citim "Alexandru caldararul, mi-a facut mult rau." Punct. Toata firea noastra paminteasca curioasa vrea sa umple spatiul acela alb de dupa punct: "Ce rau i-o fi facut Alexandru lui Pavel?" Imaginea noastra bolnavicioasa umple acel spatiu alb, lasat intentional gol de Duhul Sfint.

In Iuda 3 citim: "Prea iubitilor, pe cind cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mintuirea noastra de obste, m-am vazut silit sa va scriu ca sa va indemn sa luptai pentru credinta, care a fost data  sfintilor odata pentru totdeauna."  DE-a lungul anilor am citit tot felul de pareri traznite despre ce poate sa fi insemnat acea "mintuire de obste" despre care ar fi scris Iuda, daca nu s-ar fi vazut silit sa schimbe subiectul. Pina si "univesralistii" care cred ca la urma pina si Diavolul va fi "recuperat" si integrat in iertarea lui Dumnezeu, citesc in acest "spatiu alb" ucigasa lor invatatura!

Acum vii matale cu Apolo si cu "mai cu deamaruntul" si-mi spui ca eu ar trebui sa stiu ce nu scrie acolo, dar se subintelege de cei care au priceperea lucrurilor ... Da-mi voie sa-ti spun ca acolo unde Duhul Sfint a pus punct, pun si eu punct; acolo unde Biblia pastreaza tacere, imi pun si eu mina la gura. Acolo unde Dumnezeu a hotarit sa nu ne bagam, eu stau pe afara si nu trag cu urechea la usa!

3. In intelegerea mea, un crestin nu trebuie sa aiba experienta din Corint. Daca o are, este treaba lui, dar impreuna cu Pavel, eu nu fac din ea o norma pentru aprobarea sau acceptarea in Biserica "Oare toti vorbesc in alte limbi?" Eu sunt "pentecostal", nu "corintean" !

Ma rog Domnului in singuratate, dar El nu mi-a dat nici un fel de experienta pe aceasta directie. Ma umple insa de bucuria prezentei Lui, ma calauzeste in planurile vietii mele si ma inspira in "mesajul" pe care mi-l da sa-l duc altora. Am trait clipe in care am trait ceea ce inseamna "plinatatea Duhului Sfint" si m-am uimit de dimensiunile extraordinare ale "spiritualitatii". Si aici insa, dupa exemplul lui Pavel, este bine sa pastram o tacere modesta si sa nu ne laudam singuri.

4. Despre incredintarea matale de la urma: <in incredintarea caci din
nou  Dumnezeu voieste sa va cerceteze  in mila si indurarea lui, facinduva sa
intelegeti caci El doreste ca si in bisericile baptiste din Romania si USA, si
de pe intreg pamintul, sa devina una cu bisericile lui Dumnezeu Apostolice>, vreau sa-ti spun urmatoarele: Ce spui matale seamana pina la virgula cu mesajul pe care-l raspindeste in lume Papa de la Roma. Numai ca el vorbeste in numele Biserici Catolice Apostolice. Ceea ce numesti dumneatale "biserici apostolice sunt o ramura desprreinsa de foarte curind din trunchiul bisericii crestine milenare." Fenomenul "Azusa street" care a nascut biserica "pentecostala" aici in L.A. s-a petrecut acum mai putin de o suta de ani.  Cum s-ar putea "intoarce" crestinismul la ceea ce este o deviere de la linia lui istorica? Mai mult drept are papa de la Roma sa nadajduiasca intr-o "intoarcere", caci toti ne tragem istoric din trupul bisericii milenare. Ma opresc aici cu aceasta linie de argumentare, pentru ca n-as vrea sa jignesc pe nimeni.

5. In chestiunea cu "slujitorii bisericii", pozitia noastra este ca apostolii si proorocii "au pus temelia". ASta s-a intimplat in veacul inti. Cine a terminat de asezat "temelia" zideste deasupra, prin pastori, invatatori si evanghelisti". Acum se zidesc etajele superioare ale edificiului Bisericii. "Nimeni nu poate pune "o alta temelie" si nu este chemat sa o mai faca. Astazi nu mai exista nici apostoli si nici prooroci. Chestia cu baptisti care merg sa consulte prooroci cu bataie de 100% este o iluzie si seamana cu disperarea celor ce, crestini fiind, se duc la ghicitori sau "isi dau in carti". Nu exista "prooroci cu impliniri de 100%". Daca s-ar aplica Biblia cu cei ce se dau azi drept astfel de arbitrii ai lui Dumnezeu in secolul XX, toti, dar TOTI, ar trebui omoriti cu pietre.

Exista "calauziri" spontane si instiintari personale, dar nu mai exista "prooroci" in sensul biblic al Vechiului Testament. Exista o "slujba a proorociei" in care intra toti aceia care sunt in Biserica vie a lui Christos, dar asta nu ne face pe vreunul "prooroc" de pus alaturi cu gloriosii si necajitii proroci ai vremurilor de mult apuse.

Despre acest subiect al "proorociei" am sa-ti trimit un studiu pe care l-am intitulat: "Proorocii Bibliei, crainici la curtea cerului". Asta va fi in mesajul urmator.

Pina atunci, te iubesc chiar daca nu suntem de acord in unele privinte si ma rog pentru dumneatale tot asa cum ma rog si pentru mine: ca Dumnezeu sa faca cum stie si vrea El, nu cum stiu si vreau eu insumi.

Daniel Branzai