3-22-2000
Draga frate Daniel,
Venirea unor noi participanti īn dialogul nostru este binevenita, atāt timp
cāt putem pastra atāt tonul crestinesc cāt si buna organizare a discutiilor.
M-au īncāntat citatele din Nicolae Steinhardt, unul din autorii care a jucat
un rol īn convertirea mea la Ortodoxie. Īmi aduc aminte cum, cu vreun an īn
urma īl citeam si īmi ziceam, "Omul acesta este atāt de minunat, īncāt īmi
pare rau ca nu este baptist!"
As dori aici sa raspund acum mesajului tau intitulat "Autocritica
Evanghelica". Urmatorul mesaj cere un raspuns mai elaborat pe care sper sa
īl pot da curānd.
Una dintre problemele ridicate de "Autocritica Evanghelica" este unde gasim
o definitie si o reprezentare corecta a Ortodoxiei. Marturisesc faptul ca
personal nu sunt competent sa discut prea mult despre Biserica Ortodoxa
Romāna. Sunt īn situatia paradoxala de a cunoaste multe obiceiuri,
rugaciuni, expresii pe care le-am īnvatat aici īn SUA, fara a cunoaste
corespondentul lor romānesc. Dar, sper sa am ocazia sa le īnvat. Mai mult
decāt atāt, ca simplu credincios ortodox nu pot si nici nu ar fi potrivit sa
ma pronunt asupra unor probleme majore dar specifice ale BOR.
Si totusi, unele din citatele din mesajul tau īmi par exagerate. De
exemplu, se afirma ca BOR este atāt de diferita de Ortodoxia īntālnita īn
SUA, īncāt un preot ortodox american care s-a duce īn Romānia ar fi curānd
excomunicat. Aceasta afirmatie nu īsi are nici o baza īn realitate. Nu
exista nici un caz de felul acesta, dar exista un caz exact contrar, acela a
Parintele David Hudson, pe care l-am īntālnit recent. Cine este interesat,
poate afla istoria sa la
http://www.ortho-logia.com/English/Hudson-English.htm. L-am īntālnit recent
pe Pr. Hudson, care mi-a povestit cu placere despre experienta lui īn BOR.
Mi-a vorbit despre credinciosi ortodocsi sinceri, despre preoti dedicati si
despre episcopi īntelepti si spirituali. Nici vorba de "bazaconii populare"
sau de superstitii, nu ca acestea nu ar putea exista. Mi-e teama ca
scenariul la care se gāndeste Eugen Matei este putin diferit, ca el īsi
imagineaza acelasi patern al entuziastului care vrea sa "reformeze"
Biserica, īn care caz ar avea aceeasi experienta cu a lui Tudor Popescu,
care a fost caterisit. Cred ca de Biserica Ortodoxa trebuie sa ne apropiem
cu o oarecare umilinta, nu cu atitudinea celui care vine sa puna lucrurile
la punct. Pentru mine personal problema nu este nicidecum sa schimb Biserica
(aceasta ar fi o pura aroganta!) ci de a fi schimbat de ea. Ortodoxia
īnseamna tacere, rugaciune, ascultare si umilinta. Acesta este modul de a
gāndi ortodox, "the Orthodox mindset", care nu are nimic de-a face cu
planurile grandioase de reforma.
Dar īntrebarea mea aici este, "Unde descoperim Ortodoxia?" Īn Romānia? Īn
Statele Unite? Īn istorie? Īn teologie?
Pericolul este sa ne uitam la anumite situatii particulare din care sa
tragem concluzii generale. As dori sa-ti dau un exemplu care sa ilustreze
aceasta.
Īntr-o caseta pe care am ascultat-o recent, era īnregistrata o sora care
cānta o cāntare īntr-o adunare baptista. Nu am īnaintea mea textul, dar din
memorie pot reproduce mesajul cāntarii. Īn ea vorbea Iisus (printr-o licenta
poetica acceptabila), care īi īntreba pe oameni, "De ce M-ati rastignit pe
cruce ca sa va māntuiesc?" Din analiza acestei cāntari s-ar putea trage tot
felul de concluzii eretice: ca omenirea este īn mod colectiv vinovata de
moarte pe cruce a Domnului Iisus (cānd de fapt jertfa Lui a fost oferita
Tatalui si un dar facut omenirii), sau ca noi am fi complotat sa-L rastignim
pe Hristos ca sa ne capatam māntuirea. Este aceasta īnvatatura oficiala a
baptistilor? Nu cred. Dar un observator rau-voitor poate lua acest incident
izolat ca sa-l trāmbiteze ca dovada de ratacire a baptistilor.
Īn acelasi sens, Ortodoxia nu poate fi cunoscuta prin cazuri extreme de
practici superstitioase sau īnvataturi pe care ea īnsasi le condamna. Īn
Bucuresti am o matusa ortodoxa a carei principala preocupare īn viata este
īngrijirea mormintelor. Este aceasta o descriere a vietii spirituale
ortodoxe? Nicidecum! Am citit deja, de cānd am devenit ortodox, multe
scrieri ale sfintilor si nu am gasit īn nici una dintre ele nici macar vreo
mentiune cu privire la morminte.
Ma īntristeaza īnsa cānd vad pe unii din fratii mei baptisti care neglijeaza
opt volume ale Filocaliei, nenumaratele scrieri ale sfintilor care au
definit dogmele Bisericii (acceptate si de baptisti), vietile sfintilor si
martirilor ortodocsi, vietile Parintilor din pustie, scrierile marilor
teologi din secolele 6-14, scrierile unor teologi contemporani ca Lossky,
Schmeman, sau Evdokimov, experientele extraordinare ale calugarilor care se
nevoiesc īn rugaciune si cautare a lui Dumnezeu, misiunile ortodoxe sfintite
prin jertfe si sānge īn Japonia, China, Alaska si Africa, si ramān obsedati
de vreo superstitie locala dintr-un sat romānesc, de altfel condamnata si de
episcopi.
O ultima remarca. Īn mesajul tau te-ai referit la īnvatatura baptista a
preotiei universale. As dori sa remarc faptul ca Biserica Ortodoxa are si ea
aceeasi īnvatatura. Noi toti suntem preoti pentru ca, asa cum se spune īn
Romani, suntem chemati sa aducem trupurile noastre sfintite ca jertfa lui
Dumnezeu. Ca tata si sot, eu sunt de asemenea preot īn familia mea.
Sper ca īn mesajul viitor sa ma refer la articolul lui Horia-Roman
Patapievici.
Cu dragoste īn Hristos,
Mihai Oara