>Frate Daniel,

>De citva timp ma ocup de problema emigratiei, a culturilor minoritare, a
> bilingvismului si acum pregatesc un seminar pentru romanii din diaspora,
> seminar care se va desfasura la Viena saptamina aceasta, in cautarea de
> material, mai ales pentru romani, am descoperit ca v-ati ocupat destul de
> mult de problema adaptarii romanilor la situatia de emigratie.
> Discursul meu este mai mult teoretic si dupa citeva principii sociologice,
> psihologice si lingvistice, trec la principii biblice de rezistenta a unei
> culturi in mijlocul unei culturi majoritare.
> Primesc cu bucurie orice fel de sugestii si sfaturi,
> Multumesc anticipat,
> Multa binecuvintare si un an nou fericit

> Marius Cruceru

 

Draga Marius

Ma umilesti cu atentia ta.

Intr-adevar, m-am ocupat cu problema emigrantilor, dar dintr-o cu totul alta directie. Sunt si eu un lucrator cu sufletele celor "plecati de acasa". M-am straduit sa-i ajut pe cei veniti din Romania sa se adapteze intr-o cultura straina de experienta lor romaneasca.

Ca declaratie de principiu, trebuie sa-ti spun ca cei plecati de acasa trec prin trei etape categorice si bine definite:

1. Etapa "supravietuirii" intr-o alta cultura, cind fiecare se straduieste cu disperare sa-si "recreieze" o oaza de romanism intr-o alta cultura. Este un fel de schizofrenie cu o personalitate dedublata in care trupeste traim intr-o lume, iar afectiv in alta. Ziarele si stirile din "tara" sunt ca medicamentele sau ca portia zilnica de drog.

2. Etapa "adaptarii", cind curiozitatea si mai ales nevoia de progres personal ne forteaza sa invatam "sistemul" ca sa-l putem folosi spre propasirea proprie.

3. Etapa "asimilarii", in care interesul imediat este redirectionat spre lumea apropiata, "cealalta" pierzindu-si importanta si raminind doar ca un ecou sentimental.

Iata citeva observatii pe care le-am adunat in timpul anilor.

TEOLOGIC vorbind:

- Al Domnului este pamintul cu tot ce locuieste pe el. Sau, cum spunea un frate de-al nostru exilat din Anglia: "Tara mea este oriunde imi pot pleca genunchii in rugaciune." Pavel a cutreierat continentele si culturile. In epistolele sale gasim foarte putin culturalism sau patriotism iudaic. Suntem, din punctul lui Dumnezeu de vedere, "straini si calatori", in "cautarea unei patrii mai bune" careia ii facem cu mina "de departe" (Evrei 11).

PSIHOLOGIC vorbind:

- orice patriotism este in esenta o forma de egoism generalizat. Identificarea tribala cu un anumit grup este o pedeapsa tributara turnului Babel.

SOCIOLOGIC vorbind:

Personalitatea noastra apartine unei anumite culturi, produsul unui anumit grup etnic. Trecerea dintr-un astfel de mediu intr-altul este dureroasa si se face cu atit mai greu cu cit virsta este mai inaintata. Muti o planta dintr-o rasadnita in gradina si se vestezeste pentru citeva zile ...

Traim insa in cercuri concentrice de afectiune. Cel mai intim este familia, apoi vine cercul prietenilor si apoi celelalte, biserica, regiune, natiune, continent, rasa, etc. Nimeni nu are "partasie" cu 20 de milioane ... Cine reuseste sa-si refaca in "strainatate" cercurile afective cele mai apropiate, trece cel mai usor peste convietuirea sau adaptarea la o alta cultura.

EVREIESTE vorbind:

Aflat in panica exilului, Israelul a primit o scrisoare paradoxala din Ierusalim: "Faceti-va case ...cautati binele cetatii in care stati ... bunastrarea voastra depinde de bunastarea poporului in care ati ajuns, etc."

Pentru cei ce pot sa inteleaga, in ascultarea de acest mesaj (primit din partea Marelui Specialist in probleme de emigrare si exil) sta ascuns de ceilalti "secretul", "cheia" succesului evreilor din toata istoria si din toate culturile lumii. Oriunde ajung, evreii pun in practica acest sfat divin si se ridica, prin rivna si pricepere, in straturile superioare ale societatii. Asta nu-i impiedica in nici un fel sa se simta, in inimile lor, evrei.  Ilustrind acest paradox social, Albert Einstein spunea: "Daca reusesc in cercetarile mele vor spune toti: Iata ce a facut germanul Einstein! Daca esuez, vor spune: "N-a reusit nimic jidanul acela ..."

Parafrazind, Dumnezeu le-a spus evreilor: "Daca vreti sa va fie bine in Rusia, fiti cei mai buni rusi, daca vreti sa va fie bine in America fiti cei mai buni americani, daca vreti sa va fie bine in Austria ... (asta este mai greu, austriacii fiind cel mai antisemit popor al veacului prezent). Citi mai stiu azi ca Marx a fost evreu, ca Sigmud Freud (tatal psihanalizei) a fost evreu, ca Mendhelson a fost evreu, ca Motzart a fost evreu, ca marea majoritate a cistigatorilor de premii Nobel sunt, sub dubla identitate nationala, evrei?

ISTORIC vorbind:

Toate popoarele care au avut valuri mari de emigratie sunt popoarele de mare respiratie si progres. Jumatate din populatia Noii Zeelande este olandeza. Intilnesti italieni in toate colturile lumii. Vecinii sirbi trag seva din mai toate tarile lumii. Pina si comunistul Tito a inteles ca este mai bine sa-ti lasi cetatenii sa plece "la lucru" pe alte meleaguri. La fel irlandezi, evrei, arabi si etc. Sa nu mai vorbim de extraordinarul "imperiu britanic"!

Chestia cu "fie piinea cit de rea, tot mai buna-n tara mea" a adus numai paguba si prostire generala. Cei ce refuza contactul si confruntarea cu celelalte culturi se autocondamna la sterilitate si slabiciune. Tarile care s-au inchis in ele insele sunt azi lipsite de "vitalitatea" celor care dau tonul in simfonia sociala contemporana. Numai din interactiunea cu celelate culturi si popoare ne poate veni progresul. Daca jumatate din populatia Romaniei ar pleca in strainatate, in numai citeva zeci de ani, cealalta jumatate ramasa in tara ar dobindi o constiinta mondiala si un nivel material si spiritual net superior inchistarii noastre istorice. Asta nu pot intelege Romanii si asta ne va aduce inca multa suferinta.

In fiecare 20 Iulie, in satul Negreni este hramul sfintului Ilie. Vin din toata tara si chiar din toata lumea. Acum s-a construit o cladire noua a bisericii, cu banii celor "plecati". Ce s-ar fi facut daca toti fii satului ar fi ramas acasa??? Ar fi fost Negreniul mai bine? Ar fi fost oamenii mai destepti si mai priceputi? Nu cred.

La nivel national, doar plecarea "la studii" a copiilor de boieri a dus la bruma de progres democratic din preajma anilor 1848. Nicolae Iorga spunea ca "o calatorie in strainatate echivaleaza cu absolvirea unei universitati."
Istoricii ne spun ca pe dacii autohtoni i-au "polenizat" cultural cei din legiunile romane. Din chiar numirea tarii (ROMA-nia) s-ar parea ca cei din teritoriul carpato-dunarean sunt "predestinati"  (sau macar predispusi) spre o interdependenta culturala internationala (sic!).

Mi-ai cerut citeva rinduri si observ ca m-am lungit. Sunt patimas pe tema aceasta. Iarta-ma daca te-am plictisit si mai ales iarta-ma daca ai o alta parere. Nu uita ca sunt pe jumatate evreu si ca singura noastra cetatenie adevarata este intre "granitele Cartii".

Raspunde-mi daca vrei cu reactia ta la tirada mea patimasa.

Daniel Branzai

 

> Frate Daniel,

> Multumesc pentru raspunsul la problema mea.
> Cred ca gindim foarte asemator in aceasta problema, desi mie nu mi-a trecut

> niciodata prin cap sa emigrez si nu voi spune ceea ce spun pentru a apara
> un
program individual, ci pentru ca asta cred si multe din ceea ce spuneti
> sunt
dovedite stiintific.

- cele trei etape ale acomodarii,
- regula celor trei generatii de emigranti,
- naturalizarea,
- asiminlarea ca proces inevitabil si ireversibil.

> Acelasi lucru l-am recomandat si tinerilor din Florida, cind am fost acolo
> si tinerilor din nord,
> sa devina cei mai buni americani, sa nu traiasca complexul minoritatii,
> ca este un avantaj mai mare sa fiiintre culturi, decit
> monopolizat de o cultura.
> ca perihoreza culturala este productiva.

> Eu am sistematizat putin altfel materialul, dar va rog sa imi dati voie sa
> va citez si sa folosesc din aceasta scrisoare in conferinta cu austriecii,
> dindu-va creditul necesar.

> Rugati-va pentru succesul conferintei de la Viena, Dumnezeu sa isi arate
> toata slava, eu nu am nevoie de epoleti.
> Astept raspunsul privitor la aprobarea de citare si de folosire a materialului.

> Cit despre pasiune in exprimarea vederilor, cred ca asta cam lipseste in
> mediul nostru, poate am mostenit raceala de la calvin, ca luther era mai
> temperamental, sau poate s-a uscat pe parcurs izvorul nostru de viata
> comunitara si de temperament balcanico-latino-slavo-etceterao.
> prea are gust
de hirtie uneori si predicarea si inchinarea noastra si
> demonstratia teologica.

> David si Moise, Spurgeon si Wesley s-ar intoarce in mormint vazind plictisul
> de pe fetele enoriasilor nostrii si scrobeala teologilor si pastorilor nostrii.

> Asa ca nu va faceti griji, si eu sint un pasional cu un registru destul de
> larg de explozie.

> Numai binecuvintare,

> Marius Cruceru