PURPOSE DRIVEN CHURCH |
Seminarul nr. 9 Istoria Bisericii Saddleback invatatura As vrea sa adresez un cuvânt special acelora care sunteti pastori, celor care pastoriti turma lui Dumnezeu. Daca a-ti primit chemarea din partea lui Dumnezeu de a-L sluji prin slujirea bisericii, a-ti primit cea mai mare chemare si cel mai mare privilegiu cunoscut vreodata de om. Nu exista o cauza mai mare decât Împaratia lui Dumnezeu, si nu exista un mod mai bun de a-ti investi viata, decât investirea ei în aducerea oamenilor la Domnul Isus Hristos, crescându-i spre maturitate, ajutându-i sa-si descopere lucrarea, si trimitându-i în misiunea vietii lor în lume. Eu nu-mi pot imagina un lucru mai extraordinar. Daca as sti un mod mai bun de a-mi investi viata, l-as urma chiar acum, pentru ca am decis de mult ca nu-mi voi irosi viata. Poate nu veti primi faima,bogatia sau respectul pe care le primesc alte profesiuni sau grupuri, dar a-ti primit aprobarea lui Dumnezeu în viata dumneavoastra. Eu am simtit acea aprobare de când am înfiintat Biserica Saddleback, cu 20 de ani în urma. În 1979, mi-am terminat studiile în Texas, unde am studiat pentru a fi un slujitor. Am hotarât sa cercetez 100 din cele mai mari biserici din Statele Unite. Eu însami am trimis câte o scrisoare fiecareia dintre aceste biserici,si le-am pus o serie de întrebari, cum ar fi: “De ce credeti ca biserica voastra a crescut atât de mare si ce anume a facut-o sa fie o biserica sanatoasa ?” Când acesti pastori sau slujitori mi-au scris, le-am citit raspunsurile, si am descoperit foarte repede ca Dumnezeu foloseste tot felul de oameni, de personalitati, si programe, daca ele sunt dedicate scopurilor lui Dumnezeu pentru biserica. Unul din lucrurile pe care le-am descoperit a fost ca acolo unde o biserica parea sa fie cea mai puternica, pastorul slujise timp de multi ani, uneori 15-20 de ani, sau chiar mai mult. Deci, am adus o rugaciune înaintea Domnului, ca si tânar, si am spus: “Doamne, sunt gata sa merg în orice loc din lume si sa pastoresc o biserica, daca îmi vei da privilegiul de a-mi investi întreaga viata într-un singur loc. Nu conteaza unde ma trimiti, dar as vrea sa-mi investesc întreaga viata, într-o singura biserica si sa vad ca acea biserica naste multe alte biserici.” Am luat o harta a lumii si am pus-o pe un perete la mine acasa. Timp de sase luni m-am rugat pentru întreaga lume, spunând: “Doamne, unde vrei sa ma duc ? Sunt gata sa merg în orice loc din lume.” Dumnezeu mi-a vorbit foarte clar si mi-a zis: “Nu vei ajunge sa fii un misionar în alte tari, ci vei ramâne în tara ta.” Sincer sa fiu, am fost foarte dezamagit de asta, pentru ca de-abia asteptam sa intru într-o alta cultura. Am crezut ca va fi palpitant. Am crezut ca inima mea pentru asta era dedicata. Dar, Dumnezeu mi-a spus: “Nu, vei ramâne în Statele Unite, vei merge într-un oras mare si vei ridica o biserica care va deveni o biserica misionara, trimitând lucratori, lideri, misionari si pastori în întreaga lume.” Eu cred ca tu judeci sanatatea bisericii, nu dupa capacitatea salii, dupa câti oameni stau la serviciile divine, ci dupa capacitatea ei de a trimite oameni, mobilizati pentru lucrari misionare, în întreaga lume. Pentru ca tinta Marii Însarcinari si a Marii Porunci este de a câstiga lumea pentru Hristos. Am luat o harta a Statelor Unite si am încercuit fiecare mare oras, din afara partii de sud, unde deja erau, foarte, foarte multe biserici. Asa ca, am încercuit orase precum New York, Detroit, Chicago, Los Angeles si multe altele. În timp ce am început sa ma rog, în urmatoarele sase luni, a început sa-mi fie tot mai clar ca El voia sa merg în zona Los Angeles-ului si sa înfiintez o biserica. Rugându-ma si studiind, am gasit o zona numita Saddleback Valley. Era o zona care lua amploare si care avea nevoie de biserici. Nu erau multe biserici acolo. Asa ca am scris o scrisoare unui secretar al unei confesiuni crestine din zona Saddleback Valley. I-am scris acestui om, din Texas. Numele lui era Herman Wooten. I-am scris: “Draga domnule, m-am gândit sa ma mut în California pentru a înfiinta o biserica în zona dumneavoastra. Nu va cer sprijinul, nu doresc bani. Doresc doar sa stiu ce credeti despre asta. Este un loc bun pentru o biserica ?” Dumnezeu a aranjat în asa fel lucrurile, ca acest om auzise cumva despre mine, si mi-a scris o scrisoare in care spunea: “Draga domnule Warren, v-ati gândit vreodata sa veniti în Saddleback Valley pentru a înfiinta o biserica ?” Scrisorile ni s-au intersectat prin posta. Adica, el a primit scrisoarea mea înainte ca eu sa o primesc pe a lui, si au fost trimise în aceeasi zi. În ziua urmatoare, când am primit scrisoarea lui si am citit-o, am stiut ca Dumnezeu începuse sa faca o minune. Asa ca, în octombrie, 1979, am mers în California si am început sa ma rog pentru acea zona. M-am urcat pe vârful unui munte, am privit orasul si m-am rugat: “Doamne, îmi voi investi întreaga viata câstigând oamenii din acest oras pentru Isus Hristos.” M-am plecat pe genunchi si am spus: “Ma angajez acum înaintea Ta, ca îmi voi petrece tot restul vietii mele, facând asta.” Sotia mea era cu mine si s-a plecat pe genunchi si ea. Ne-am rugat împreuna si ne-am dedicat vietile oamenilor din acea zona, lui Isus Hristos si planului Sau pentru ei. Apoi, în Ianuarie, 1980, m-am mutat din Texas, împreuna cu sotia mea si cu fiica mea care avea patru luni. Nu aveam bani, eram niste studenti saraci, asa ca am strâns toti banii pe care i-am avut si am închiriat o camioneta. Am împachetat putinele lucruri pe care le aveam si ne-am mutat în Sudul Californiei, în zona orasului Los Angeles. Aceasta este o zona cu milioane de oameni, iar noi am ajuns acolo pe la ora patru, dupa-amiaza. Erau multe, multe masini pe toate drumurile si soselele. Eram coplesit de marimea acelei zone. Trebuie sa intelegeti ca am fost crescut într-o localitate cu mai putin de 500 de oameni, deci am crescut într-un sat. Nu eram obisnuit sa fiu într-un oras asa de mare. Dar Dumnezeu a spus: “Acolo vreau sa mergi si sa înfiintezi o biserica.” Când am vazut pentru prima data cât de multi oameni erau acolo, în acel mare oras, am spus: “Doamne, nu cred ca ai ales omul potrivit. Sunt un baiat de la tara. Am fost crescut într-un sat de 500 de oameni.” Si, totusi, Dumnezeu m-a pus acolo. Nu aveam bani, nu aveam membri, nu aveam prieteni, nu cunosteam nici macar o sigura persoana în acel oras. Asa ca am luat camioneta si conducâd-o am gasit o agentie imobiliara. Aceasta este o agentie care te ajuta sa-ti gasesti o casa. Am cunoscut un om pe care-l chema Don Dale, si care ajuta oamenii sa gaseasca case pentru închiriere sau cumparare. Doua saptamâni mai târziu, am tinut primul serviciu al Bisericii Saddleback, la mine acasa. Eram sapte persoane: sotia mea, eu, fetita noastra, Don, sotia lui si fetita lor, si înca o persoana. I-am întrebat: “Ce fel de biserica vom fi ?” Si au spus: “Vrem sa fim o biserica care sa-i câstige pe cei necredinciosi .” Sunt foarte încântat ca peste 70%, aproape 80%, din membri bisericii noastre L-au gasit pe Isus Hristos în Biserica Saddleback. În ultimii cinci ani, au intrat în apa botezului peste 5200 de noi credinciosi, oameni adulti, în doar cinci ani. Dumnezeu a fost plin de har si ne-a dat un seceris bogat. Dupa ce am înfiintat biserica, mi-am spus: Va trebui sa aflu cum gândesc necredinciosii.” Asa ca, am zis: “Vom iesi în public, dupa douasprezece saptamâni de la data sosirii mele în oras. Ziua în care începeam se întâmpla sa fie chiar în duminica Pastelor. Deci, timp de douasprezece saptamâni, am mers de la usa la usa si am întâlnit oameni. Si spuneam lucruri de genul: “Buna, ma numesc Rick Warren si as vrea sa aflu câteva raspunsuri la problemele acestui cartier. Îmi dati voie sa va pun câteva întrebari ?” Si întrebam: “Care credeti voi, ca este cea mai mare cerinta a zonei ?” Si îi ascultam. Apoi, întrebam: “Care sunt cele mai mari nevoi ale voastre ca familie si ca individ ?” Îmi notam toate acele informatii pe o foaie de hârtie. Timp de douasprezece saptamâni doar am ascultat oamenii. Apoi, am luat toate acele informatii si le-am folosit pentru a scrie o scrisoare pe care sa o trimit întregii comunitati. Am dus acea scrisoare la o tipografie si am tiparit-o în cincisprezece mii de copii. Grupul de la întrunirea pentru studiu biblic, pe care îl tineam la mine acasa, crescuse pâna la cincisprezece persoane. Noi, toti cei cincisprezece, am luat cele cincisprezece mii de scrisori, si le-am pus în plicuri, le-am timbrat si am scris pe ele adrese luate din cartea de telefon. Am scris toate acele adrese pe cincisprezece mii de scrisori si le-am pus în posta spunând ca vom avea un serviciu divin în duminica Pastelor. Apoi am spus: “Haideti sa tinem un serviciu de proba, înainte de a tine primul serviciu oficial.” Deci, cu o duminica înainte de Paste, am mers împreuna cu cei 15 oameni la un liceu pe care am primit permisiunea sa-l folosim si am spus: “Vom folosi aceasta scoala pentru a ne aduna, atât timp cât vom putea.” Urma sa facem o proba. Si am mai spus: “Voi predica ca si când ar fi cincizeci sau saizeci de persoane aici, pentru ca saptamâna viitoare, când oamenii vor veni, sa se vada ca stim ce facem. Era doar un serviciu de proba. Unii dintre oameni au primit scrisorile pe care le-am trimis, cu o saptamâna mai devreme si au si venit la serviciul divin cu o saptamâna mai devreme. Astfel, am avut 60 de oameni la serviciul divin de proba, tinut pentru biserica noastra. În acel serviciu de proba, cinci oameni si-au predat viata lui Hristos. Nu voi uita niciodata. Am predicat spunând: “Isus te va elibera, te va elibera de povara vinovatiei. Te va elibera de durerea singuratatii. El te va elibera de pretentiile altora, te va elibera de grija pentru viitor. Si te va elibera de frica de moarte.” Am predicat din textul în care Isus a spus: “Vei cunoaste Adevarul si Adevarul te va face liber.” Aceasta a fost prima predica în Biserica Saddleback. Urmatoarea duminica era duminica Pastelor, si toti acei care au venit cu o saptamâna mai devreme, au venit iar si si-au adus si prietenii. Au venit peste 200 de oameni la primul serviciu oficial al bisericii. A fost o minune. Îmi amintesc ca erau poate numai cinci crestini acolo, iar restul erau necredinciosi. Iar atunci când am spus: “Sa ne deschidem Bibliile”, nimeni nu avea Biblie. Când am spus: “Haideti sa cântam aceste cântari”, nimeni nu le stia. Si când am spus: “Haideti sa ne rugam”, multi nici macar nu stiau ca trebuie sa-si plece capul. În urmatoarele luni, am început sa lucram cu acesti oameni si ei au devenit credinciosi, rând pe rând. Iar, biserica a început sa creasca. De-a lungul anilor, am folosit multe cladiri. De fiecare data când depaseam capacitatea unei cladiri, ne mutam în alta. Si când nu mai aveam loc nici în aceea, ne mutam în alta. Si, uneori, când eram prea multi pentru a încapea într-o cladire sau chiar nu puteam gasi una, ne adunam afara. Ne adunam afara unde ne batea soarele sau ploua. Apoi, în final, am reusit sa adunam bani pentru a cumpara un cort. Am cumparat un cort mare si am început sa-l umplem cu oameni. Am mers la un serviciu divin, apoi la doua, la trei, la patru Si, pâna la urma, am reusit sa cumparam prima noastra cladire, în urma cu doi ani. Iar acum, Biserica Saddleback are la un serviciu obisnuit în jur de paisprezece mii de oameni care vin la un serviciu de închinare. Va spun aceasta pentru a va încuraja. Exista mari posibilitati în începuturi mici, daca Dumnezeu este în ele. Niciodata sa nu subestimati puterea unui mic început. Puterea unei persoane. Dumnezeu poate schimba lumea printr-o singura persoana. El poate sa te foloseasca si pe tine. Nu-l limita. Crede în El pentru lucruri mari si crede ca El va lucra într-un mod minunat în viata ta. El o va face daca vei crede în El. Dumnezeu sa va binecuvânteze. |