Contradictii dinauntru

horizontal rule

Home
Crezul Ortodox
Problema icoanelor
Calugaria
Un exercitiu de uimire
Consiliile lui Hristos
Gustul gloriei
Pozitia lui Bartholomew I
Estul critica Vestul
Doua incercari de unire
Contradictii dinauntru
Oastea Domnului
O evaluare evanghelica
Discutii fratesti
Alte resurse de studiu

(Pagina aceasta cuprinde reflexiile lui Laurentiu Ginghina)
Draga Daniel,

Am citit materialul trimis de catre tine referitor la diferentele dintre ortodoxie si protestantism. Am fost
foarte implicat in biserica ortodoxa, si cunosc destul de bine ideologia (teologica si laica) a bisericii
ortodoxe, riturile si celelalte manifestari sociale, individuale si de alta natura a acestui cult. 
Te rog sa prezinti si celorlalti membri ai grupului urmatorul text.

Autorul american al textului  cade in capcana intinsa cu grija de ortodocsi, care imping cu abilitate
discutiile contradictorii privind posibilitatea oamenilor de a intelege actiunile si intentiile lui
Dumnezeu. Ortodocsii sunt maestri in acest gen de capcane. 

Diferentele dintre ortodoxie si protestantism sunt mult mai profunde in domeniul practicii de cult!!!
Spun ca aceste diferente sunt "mai profunde", dar nu pot spune si ca aceste diferente ar fi vizibile,
cunoscute sau intelese!!! Pe cat de dornici sunt sa se arunce in interminabile discutii despre logica
oamenilor si cea divina, despre posibilitatea omului de a-L intelege si de a-L cunosaste pe Creator, pe
atat de mult se feresc ortodocsii sa deschida acest subiect.

Punctul nevralgic al ortodoxiei, prea putin sau aproape deloc atacat de protestantism, il constituie
cheia teologica practica a ortodoxiei: liturghia...

Liturghia este prezentata de teologii ortodocsi ca punctul forte al ortodoxiei. Realitea este insa cu
totul diferita. In fapt este un urias cu picioarele de lut. Si exact la aceste picioare de lut ma voi referi
acum:

O mare parte a liturghiei ortodoxe se desfasoara ascunsa de ochii credinciosilor, in spatele
catapetesmei. Ce face preotul acolo chiar si putini ortodocsi stiu. Unul din gesturile liturgice deosebit
de importante in ortodoxie, si care se petrece in acele momente de inceput a liturghiei, ascuns de ochii
participantilor la serviciul religios, este pregatirea particelelor, sau "proscomidia".

Din niste mici paini, stantate cu insemne precum monograma lui Isus in limba greaca, cruci stilizate
sau cu reprezentarea Mariei cu pruncul Isus in brate, paini pregatite in mod special pentru acest lucru,
preotul taie mici bucatele, care vor forma apoi, impreuna cu vinul, euharistia, "trupul si sangele
Mantuitorului".  

Punctul slab al acestui ritual este "executia", la propriu si la figurat. Pentru a obtine mici bucati din
aceste paini mici, pentru "a face particele", preotul foloseste un mic cutitas, numit "sulita". Simbolic,
acest cutitas reprezinta sulita care l-a strapuns pe Isus pe cruce !!!!???? Prin gesturile si cuvintele
sale rituale din aceste momente preotul se substituie foarte foarte mult celor care l-au ucis pe cruce pe
Isus. Acestei substitutii i se da o valoare pozitiva in ortodoxie, sub pretextul ca doar asa credinciosii
pot sa beneficieze de euharistie, de sangele si trupul adevarat al lui Isus, in mod real, direct, si nu
simbolic.

In fapt preotul savarseste, in mod simbolic, un atac impotriva lui Isus Dumnezeu, atunci cand imita pe cei
care au dus la moarte pe cruce pe Isus Cristos, Mantuitorul lumii.

De aici pleaca intunecimea ortodoxa!!! Plecand de la aceste ritualuri ciudate, totul devine negru complet
in ortodoxie. Ruptura cu Dumnezeu devine aproape totala. Cum poti sa mai fii intr-o relatie pozitiva cu
Dumnezeu cand tu impungi, ca intr-un ritual voodoo, al vrajitorilor din Haiti, cu un cutitas mici paini,
rostind fraze biblice ce prezinta chinurile Salvatorului nostru pe cruce ??????!!!!!! Daca ar fi
filmata scena din anumite unghiuri chiar ca ai putea crede ca este vorba de vre-un ritual voodoo.  Este
evident ca savarsind asemenea fapte nu  esti pe calea catre Dumnezeu. Ba chiar s-ar putea sa fii pe calea
dusmanilor lui Dumnezeu, si sa fii contra lui Dumnezeu.

Daca discutiile despre logica umana si cea divina convin ortodoxiei de minune, asa cum am mai spus,
discutiile asupra acestor gesturi de cult ale preotilor ortodocsi nu convin deloc acestora!!! In
plus, am observat ca nici macar credincioasii ortodocsi nu stiu mai nimic despre aceste gesturi si
ca atunci cand afla despre ele nu sunt deloc multumiti de ceea ce afla, si nu pot explica pozitiv aceste
ritualuri. 

Consider ca ar trebui insistat foarte mult asupra acestor ritualuri. Ele reprezinta, cred eu, adevaratul
fundament al ortodoxiei, nucleul ei negativ, distructiv, baza intregii ideologii ortodoxe. Si in
acelasi timp reprezinta un punct slab, asupra caruia argumentele teologice ale ortodoxiei sunt foarte
vulnerabile chiar in fata oamenilor obisnuiti, fara pregatire teologica solida.

Astept reactii la acest articol...

Laurentiu Ginghina
Asa cum spuneam si in precedentul mesaj, in loc sa cadem in plasa ortodoxa si sa ne lansam in tot felul de discutii filosofice despre mistica si ascetica ortodoxa, si chiar despre sfinti si icoane, cred ca este mult mai util sa centram discutiile cu ortodocsii exact pe aceasta tema, a Proscomidiei si implicit a intregii Liturghii ortodoxe. De fapt eu cred ca raul ce domina ortodoxia vine exact de aici, de la Proscomidie. De aici rezulta, ca durerea ce rezulta de la o infectie intr-un organism , si cultul sfintilor si al
icoanelor, si rugaciunile pentru morti, si pasivitatea sociala si umanitara a ortodoxiei, si slujbele cantate
adormitoare a ortodoxiei, de aici rezulta ortodoxia!!!!
 
Este concluzia anilor cat am fost inlauntrul ortodoxiei si deopotriva al anilor cat am ajuns
crestin in afara ortodoxiei. Iata un fragment elocvent din aceasta carte:
 
CATEHISM CRESTIN ORTODOX, tiparit cu binecuvantarea prea fericitului parinte Teoctist, patriarhul
bisericii ortodoxe romane, Editura institutului biblic si de misiune al bisericii ortodoxe romane, 1990  
pagina 146
Liturghia sf Ioan gura de aur
 
(...) Partea cea dintai a Liturghiei este Proscomidia, sau randuiala dupa care se pregatesc
darurile pentru jertfa Sf.Liturghii, in taina, inlauntrul altarului. Cuvantul proscomidie insemneaza
punere inainte, aducere de daruri. Locul din partea de miazazi a Sf.Altar, unde se face proscomidia, se numeste "proscomidiar".
 
(...) Dupa ce si-a facut rugaciunile de incepere a Sf. Liturghii, s-a imbracat cu odajdiile si si-a spalat
mainile, preotul ia in mana stanga o prescura si in dreapta copia si binecuvanteaza cu ea pecetea pe care se afla intiparit cu prestolnicul numele Mantuitorului   IS (Iisus), HR (Hristos), NI-KA (biruieste); zicand cuvintele:"In numele Domnului ...Iisus Hristos". Apoi taie cu copia in cele patru parti ale pecetei, o scoate si o aseaza pe Sf.Disc. Partea aceasta scoasa din prescura se numeste Agnetz sau Miel (latineste agnus), pentru ca inchipuieste pe Mantuitorul (...)
 
Proscomidia mai preinchipuie si patimile Domnului.
Astfel, proscomidiarul preinchipuie Golgota, locul unde s-a adus jertfa rastignirii; taierea Agnetzului
pereinchipuie jertfa Domnului; copia- sulita cu care a fost impuns, potirul - paharul de la Cina, vinul-
sangele Domnului, iar discul -mormantul Domnului.>>
 
Un mic comentariu; in unele regiuni copia este numita direct "sulita". Am vazut o astfel de copie (sulita)si ea este de fapt un mic cutitas, ca un briceag. Acest ritual este facut in partea de nord a bisericii, la primele ore ale diminetii, cand incepe liturghia, in secret, ferit de ochii credinciosilor, timp in care
dascalul bisericii ortodoxe canta ceva pentru a adormi masele la propriu si la figurat. Nu gasesc nici un fel de argumente biblice si de bun simt pentru ca cineva sa afirme ca un astfel de ritual, ce seamana mai mult cu o vrajitorie voudoo, din Haiti, ar fi facuta pentru a-l glorifica pe Dumnezeu. Cred ca dimpotriva, acest ritual este impotriva lui Dumnezeu, ca este un atac pe fata contra lui Dumnezeu. A lua un cutit si a taia simbolic bucati dintr-o bucata de paine insemnata cu numele lui Cristos, recitand fragmente biblice ce prezinta actiunile soldatilor romani ce au ucis pe cruce pe Domnul Isus, reprezinta in mod evident o imitare a actiunii acestora, actiune care a fost cu claritate o actiune criminala asupra unui om nevinovat. Nu vad nimic bun in acest lucru, ci dimpotriva, acest ritual este reprobabil intru-totul.
 
Vrajitorii voudoo din Haiti, urmasi ai animistilor din Africa, infing mici ace in papusi ce sunt menite a
simboliza anumite persoane. Preotii ortodocsi utilizeaza un cutit pentru a taia in bucati mici paini insemnate cu numele lui Isus si afirma pe fata ca reconstituie uciderea lui Isus pe cruce. Nu avem
nevoie sa reconstituim asasinarea lui Isus. A fost o intamplare tragica, nedorita nici de Isus, si nici de
oamenii care il iubeau pe El. Au dorit-o doar dusmanii Lui. Dumnezeu doar a acceptat aceasta, si noi nu trebuie sa confundam faptul ca Dumnezeu accepta raul cu o pretinsa dorinta a Sa de a suferi raul.
Necesitatea patimilor de pe cruce ale Domnului Isus a aparut ca urmare exclusiv a rautatii oamenilor, a indepartarii lor fata de Dumnezeu, a pacatului, si nu ca urmare a unui fel de masochism al lui Dumnezeu, asa cum incearca sa prezinte unii. Isus nu a dorit sa fie crucificat, Dumnezeu nu doreste suferinta pentru sine si nici pentru cei iubiti de El. Insa El a suferit pe cruce o suferinta unica, irepetabila, ca un sacrificiu, ca o rascumparare facuta de un nevinovat pentru vinovati. Nu vad necesar sa reconstituim acest sacrificiu, un sacrificiu unic, nici macar de natura simbolica, si nimic din Biblie nu arata o asemenea necesitate. Cina, despre care Domnul Isus a spus sa o facem mereu in amintirea sa, a fost un act premergator crucificarii. Ritualul ortodox foloseste ca pretext necesitatea aratata de Isus ca sa reconstituim cina in amintirea sa si leaga artificial acest moment cu crucificarea, inversand ordinea evenimentelor, inversand bunul simt si actionand contra acestuia, a cuvintelor Bibliei si a lui Dumnezeu insusi.
 
Avem datoria, cred, in evanghelizare, de a prezenta tuturor o pozitie a fiecaruia dintre noi asupra
acestui ritual ortodox, pe care eu il consider un atac direct contra lui Dumnezeu cel inviat, Isus Cristos
Fiul lui Dumnezeu. Si sunt convins ca intr-un dialog cu ortodocsii pozitia fiecaruia dintre noi fata de
acest ritual va fi extraordinar de importanta!!!

Pentru ca acest ritual este fundamentul intregii biserici ortodoxe!!!!! N-am spus-o eu, ci teologi
ortodocsi de renume!!!!
 
Si inca ceva. Nu cred ca trebuie sa atacam acest ritual de-a dreptul pagan, un adevarat ritual de
magie, ca un mijloc de a ataca ortodoxia. Nu vad un scop in sine de a ataca un cult sau altul care se
prezinta pe sine drept crestin. Ma bucur cand oamenii se prezinta drept crestini, cand afirma ca urmeaza pe Isus, ca iubesc pe Dumnezeu, ca ei cauta sa implineasca cuvintele Lui. Eu atac acest ritual pe el in sine, si nu ca un mijloc de a ataca persoane sau institutii. In acest fel delimitez clar discursul
strict la acest ritual, si cer celor care se considera crestini, de orice denominatie, sa recunoasca faptul
ca acest ritual este in fapt anticrestin, un ritual care, poate fara intentie, este indreptat contra lui
Dumnezeu.
 
Fac aceasta precizare si pentru a linisti pe aceia care considera ca criticile aduse de mine unor aspecte si ritualuri din cultului ortodox ar fi o parte a unui complot malefic menit sa distruga adevaratul crestinism, ortodoxia, ca as dori cu inversunare distrugerea romanilor ca natiune, ca spiritualitate unica, si ca in acest joc murdar cultele protestante ar fi piese de baza. Trebuie risipite asemenea bazaconii demne de Evul Mediu. Nu am nimic nici fata de membrii bisericii ortodoxe, si nici fata de institutia in sine, nu sunt o piesa a unui complot, si tot ce am scris aici reprezinta punctul meu de vedere original, nu m-am sfatuit cu cineva asupra acestui text, nu m-a solicitat cineva sa atac ortodoxia. Si nici nu o atac. Eu atac aici un anumit ritual, ritual inventat de un fost patriarh al Constantinopolelui, grecul Ioan gura de aur, care a trait in Imperiul Bizantin in sec.4. Deci nici nu este vorba de ceva romanesc aici, si amintesc membrilor bisericii ortodoxe ca sute de ani limba de cult a ortodocsilor din Romania a fost fie slavona, fie greaca. N-am auzit niciodata vre-o critica a conducerii bisericii ortodoxe romane asupra acelor vremuri tulburi pentru limba romana, pentru biserica ortodoxa din tarile     romane, care era totalmente subordonata strainilor, la inceput bulgari, apoi greci bizantini, apoi greci de la Athos. Biserica ortodoxa romana a tradus pentru prima data Biblia in romana abia la sfarsitul secolului 17, folosind alfabetul slavon.
 
Pe de alta parte sunt constient, asa cum probabil ca sunt constienti si teologii si clericii ortodocsi, ca
fara acest ritual cultul ortodox s-ar modifica rapid in intregul sau, si probabil ca alte componente ale
sale ar disparea si ele, cum ar fi cultul sfintilor, icoanelor, mortilor etc. Tocmai de aceea unii apara cu
inversunare acest ritual...pentru ca acest ritual este temelia raului in ortodoxie.
 
Repet inca o data. Consider ca aici trebuie aduse discutiile cu ortodocsii, pe terenul unui ritual efectiv, cu gesturi clare, precise, prin care sunt manevrate cutite si paini, adica obiecte materiale concrete. Discutiile despre obiecte materiale concrete si despre gesturi clare, precise, sunt mult mai usor de dus decat eventuale discutii despre concepte, idei, cuvinte...Asadar consider ca trebuie evitate discutiile cu ortodocsii pe teme filosofice, de mistica, de interpretare teologica, in care sunt manevrate doar cuvinte, concepte, idei. Asemenea discutii cred ca trebuie lasate pentru momentul cand deja se vor lamuri pozitiile asupra acestui ritual al proscomidiei....
 
Trebuie sa remarcam ca biserica ortodoxa nu prea face eforturi sa-si informeze membrii asupra acestui ritual, care dealtfel se petrece, asa cum recunoaste si acest Catehism ortodox, in taina, in secret, la adapost de privirile oamenilor de rand din biserica.

Putine publicatii ortodoxe descriu acest ritual, si cartea citata de mine este singurul catehism ortodox
care prezinta acest ritual, dintre cele citite de mine. Desi acest ritual se vrea o refacere, o amintire a
crucificarii, a patimilor Domnului, patimi ce au avut loc in public, in vazul tuturor, Golgota fiind un
deal, o ridicatura, deci un loc ce atragea atentia maselor, acest ritual se face pe ascuns. Iata o alta
neconcordanta a acestui ritual, care se vrea o reconstituire pe ascuns a unui fapt extrem de public.
 
Tocmai de aceea cred ca avem datoria sa informam pe membrii bisericii ortodoxe asupra acestui ritual, asupra neconcordantelor sale, asupra opiniilor noastre referitoare la acest ritual.
 
Fie ca Dumnezeu sa ne protejeze! Cu multa prietenie, dorindu-ti multa sanatate, Laurentiu
 

horizontal rule

 Site preluat din revista "Christian History".
For problems or questions regarding this web contact [Manager].
Last updated: 01/21/05.